Germanii au invadat orașul Șimleu Silvaniei în Martie 1944. În tot acst timp familiile de verei au fost forțate s- predea toate bunrile din casă. Voluntari români și maghiari din Șimleu Silvaniei s-au oferit să adune toate aceste bunuri de la evrei. În 3 Mai a început ghetoizarea. Întreg procesul a fost supravegheat de către un ofițer german, un soldat de către jandarmii maghiari, autoritățile locale, membrii ai Crucii cu Săgeți, membrii tineri și localnici. Nu s-au raportat împotriviri din partea ne-evreilor, care să ajute sau să îi sprijine pe cei peste 2, 000 de evrei. Acțiunea de deportare a început devreme, în zorii zilei la ora 5.00. Li s-a dat evreilor un termen de o oră să părăsească casa și li s-a poruncit să ia cu ei doar strictul necesar.
Au fost adunați într-un grup și forțați să meargă pe jos până în curtea școlii evreiești. În timp ce evreii mergeau spre școală, vecinii lor stăteau la geam sau în stradă și râdeau. Înainte să ajungă la școală, ei au fost deposedați de bunurile lor personale. Jandarmii i-au încurajat pe voluntari să-i lovească cu bâtele pe evrei. După o zi în curtea școlii, evreii au fost aliniați din nou și forțați să meargă 4 kilometri pe jos până în ghetoul de la Cehei. În această zonă noroiasă, de lângă râul Crasna au existat urmele unor ziduri vechi din cărămidă. Cu toate că exista mancare suficientă, autoritățile i-au lăsat să moară de foame și le dădeau doar cantități mici de hrană. Evreii au fost nevoiți să bea apă contaminată cu bacterii, mai mult de 80% din ei s-au îmbolnăvit dizenterie și câțiva mai slabi au murit. Rugăciunile au fost interzise în ghetou, iar ca pedeapsă pentru asta evreii au fost legați și batjocuriți. Aceasta era o practică ades folosită în special cu liderii religioși. Bărbații evrei care aveau bărbi și perciuni (paies) conform ritualului religios au fost obligați să se radă și să se tundă, iar de multe ori femeile au fost violate de ofițeri. La precesul ghetoului de după război s-a stabilit că condițiile din ghetoul Cehei au fost cele mai dure din regiune. Sursă:
Următoarele informații sunt bazate oe detalii din cartea lui Randolph Braham- Encilcopedia geografică a Holocaustului în Ungaria.